Cancerul pulmonar - Sante Tour - Turism Medical (2)Plămânii sunt organele principale ale respiraţiei. Sunt în număr de doi: unul drept, altul stâng. La nivelul plămânilor are loc schimbul alveolar de gaze. Plămânii sunt conţinuţi în cele două seroase pleurale, complet separate între ele. Seroasele pleurale şi plămânii, separaţi prin mediastin, sunt situaţi la rândul lor, în cavitatea toracică. Între plămâni, pleurele pulmonare şi pereţii cavităţii toracelui se stabilesc relaţii reciproce, prin care se asigură mecanica respiratorie.

Cancerul pulmonar definit  de reproducerea necontrolată a unor celule anormale, în interiorul plămânilor, este o formă de cancer destul de agresivă şi rapid evolutivă. Celulele anormale, numite celule canceroase, se grupează formând ciorchine sau excrescenţe numite tumoră. Dacă celulele canceroase se înmulţesc în plămân, excrescenţa formată se numeşte tumoră pulmonară primară. Dacă celulele canceroase se separă şi trec în sânge sau în circulaţia limfatică, se pot fixa şi creşte în alte zone ale corpului (de ex : în oase) şi generează o tumoră secundară sau metastază.

Cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer din lume, cu incidenţa maximă la bărbaţi, şi pe locul doi la femei, după cancerul mamar. În România sunt diagnosticate anual peste 10.000 de cazuri noi şi se estimează că în orice moment o treime din pacienţii oncologi suferă sau dezvoltă această formă de boală.

Cancerul pulmonar nu este văzut ca o singură boală, ci mai degrabă ca o colecţie de mai mult boli care sunt caracterizate prin tipul de celule care le formează, cum se manifestă, cum sunt tratate.

Cancerul pulmonar se împarte în două categorii principale:

  • Cancer pulmonar cu celule mici (CPCM) – cel mai rar dintre cele două tipuri de cancer pulmonar, predominant la circa 20% din cazuri. Cancerul pulmonar cu celule mici este mult mai agresiv decât cancerul pulmonar cu celule non-mici deoarece creşte mult mai repede şi se poate răspândi la alte organe
  • Cancer pulmonar cu celule non-mici (CPCNM) – cel mai des întâlnit dintre cele două tipuri de cancer pulmonar, predominant la circa 80% din cazuri. În general creşte mai încet decât cancerul pulmonar cu celule mici şi se împarte în trei tipuri diferite, în funcţie de felul celulelor din care provine:

Cancerul pulmonar - Sante Tour - Turism Medical (1)Adenocarcinomul – apare cel mai frecvent la femei şi are tendinţa de a produce mase de mucus/spută în căile respiratorii mai mici. Această tumoră poate apare în cicatrici vechi din ţesutul pulmonar.

Carcinomul cu celule scuamoase (cunoscut şi sub numele de carcinom epidermoid) – apare mai frecvent la bărbaţi şi la persoanele în vârstă de ambele sexe şi este cel mai comun tip de cancer. Apare ca o excrescenţă neregulată cu celule ca perlele, cu o structură solidă. Este, de regulă, operabil.

Carcinomul cu celule mari nediferenţiate – în acest tip de cancer pulmonar tumora se dezvoltă ca o masă mare, moale, voluminoasă şi poate să apară în orice parte a plămânului, de obicei localizându-se  aproape de centrul pieptului.  Adesea metastazează într-o fază timpurie.

Cancerul pulmonar reprezintă una din principalele cauze de mortalitate cauzată de neoplazii, atât în cazul bărbaţilor cât şi al femeilor. Prevalenţa lui este depăşită doar de cancerul de prostată şi de cancerul mamar, însă mortalitatea prin cancerul pulmonar nu este încă surclasată de nici o alta malignitate. De exemplu, în Statele Unite, în anul 2005 era estimat că 163,510 de oameni vor muri de cancer pulmonar, comparativ cu 127,500 decese prognozate cauzate de cancer de colon, cancer de sân şi de cancer de prostată, combinate.

S-a observat o creştere izbitoare a numărului de femei care fac cancer pulmonar; în anii 1990, cancerul pulmonar a surclasat cancerul de sân ca principală cauză a mortalităţii cauzată de cancer în rândul femeilor. Acest lucru reflectă probabil creşterea incidenței fumatului la femei.

Fiecare fumător prezintă riscul de a face cancer pulmonar. Se estimează că 87% dintre cazurile de cancer pulmonar sunt cauzate de fumat. Principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar este fumatul ţigărilor. Riscul de a face cancer pulmonar din cauza fumatului creşte în funcţie de perioada de când fumaţi, cât de mult fumaţi, şi cât de adânc inhalaţi fumul. Fumatul de ţigări cu conţinut scăzut de nicotină nu previne cancerul pulmonar. Important este că dacă renunţaţi la fumat atunci riscul de a face cancer pulmonar scade. Cu cât creşte perioada de când aţi renunţat cu atât scade factorul de risc. Nu este niciodată prea târziu să  renunţaţi la fumat, deoarece riscul scade oarecum indiferent de cât timp fumaţi. S-a demonstrat, chiar şi la pacienţii care au fost diagnosticaţi cu cancer pulmonar, că răspund mai bine la tratament şi trăiesc mai mult dacă renunţă la fumat în momentul aflării diagnosticului.

Cancerul pulmonar - Sante Tour - Turism Medical (3)Cum poate  fi prevenit cancerul pulmonar?

Cea mai bună modalitate de a preveni cancerul pulmonar este de a renunţa la fumat sau mai bine zis să nu vă apucaţi niciodată de fumat. Ar trebui să încercaţi să evitaţi oamenii din jurul vostru care fumează; de asemenea, evitaţi să fumaţi din pipă, trabucuri, consumul de marijuana. Dacă locuiţi într-o zonă cu radon, trebuie să vă asiguraţi că aveţi un sistem bun de ventilaţie în beci. Dacă lucraţi într-o ramură industrială unde sunteţi expuşi la substanţe care sunt cunoscute a cauza cancer pulmonar, purtaţi echipament de protecţie adecvat.

S-a afirmat că o dietă bogată în fructe şi legume poate scădea riscul dezvoltării cancerului pulmonar. Totuşi, acest lucru trebuie însă să fie dovedit. Există afirmaţii cum că anumite substanţe, incluzând antioxidanţi cum ar fi vitamina A, vitamina E, beta-carotenul, reduc riscul de a face cancer pulmonar. Acest lucru nu a fost însă dovedit în timpul trialurilor controlate şi de aceea nu pot fi recomandate pentru acest scop. De fapt,există  trialuri clinice au arătat un risc crescut de a dezvolta cancer pulmonar la pacienţii care iau cantităţi mari de vitamina A, vitamina E, beta-caroten.

Viitorul prevenţiei cancerului pulmonar se va baza pe analize sofisticate ale genelor pacienţilor, marcheri moleculari. Acestea vor fi asociate cu dezvoltarea de „medicamente inteligente” şi noi tehnici imagistice poate vor ajuta ca într-o zi riscul de a dezvolta cancer pulmonar să scadă.

Ce teste screening sunt disponibile?

Se consideră în general că nu există programe de screening bune pentru cancerul pulmonar. În toate studiile efectuate până la această dată, comparând informaţiile de la persoane care au făcut radiografii toracice şi/sau probe de spută, nu s-a observat o descreştere a mortalităţii cauzate de cancer pulmonar datorată screening-ului. Unii medici  aleg să efectueze teste screening la pacienţii cu risc ridicat (de obicei pacienţi care au peste 50 de ani şi istoric de fumători). Aceste teste includ radiografii pulmonare anuale în încercarea de a detecta din timp cancere. Totuşi, nici o societate profesionistă nu a aprobat această practică. În prezent, există discuţii despre utilizarea tomografiilor computerizate (ale căror imagini sunt mai sensibile decât radiografiile standard dar care sunt investigaţii mai scumpe şi nu pot fi făcute de rutină întregii populaţii). Există discuţii şi legate de radiografiile pulmonare. Până în momentul de faţă, nimeni nu a demonstrat scăderea mortalităţii la pacienţii care au efectuat tomografii computerizate. Pe măsură ce se strâng mai multe date şi sunt elaborate tehnici imagistice mai sofisticate, poate într-o zi vor exista şi modalităţi mai bune de screening pentru cancerul pulmonar.

Cancerul pulmonar - Sante Tour - Turism Medical (4)Simptomele cancerului pulmonar primar includ:

  • Tuse: tusea poate ridica probleme şi dacă apare brusc, la un fumător cronic, şi dacă îşi modifică principalele caracteristici (dacă devine mai violenta, mai chinuitoare, mai frecventă, dacă îşi modifică tonalitatea). O tuse ce nu dispare în timp trebuie să fie un semn de alarmă pentru pacient şi acesta ar trebui să se prezinte la medic pentru investigarea originii ei;
  • Hemoptizie (expectoraţia sangvinolentă sau franc hemoragică) apare la un procent semnificativ din pacienţi şi poate fi chiar primul simptom sau cel care, prin spectaculozitatea lui, trimite pacientul la un specialist. Cantitatea de sânge expectorat nu este foarte importantă, deci, chiar dacă sunt doar striuri sangvinolente pacientul trebuie sa fie alarmat;
  • Wheezing – apar ca urmare a obstrucţii determinate de tumoră sau poate să apară ca urmare a inflamaţiei interstiţiale care însoţeşte evoluţia neoplaziei;
  • Dureri toracice – apar la 1/4 din bolnavi. Durerea este adesea cronică, surdă şi se localizează difuz, fiind datorată afectării, prin invazie tumorală, a structurilor din jurul plămânilor;
  • Dispneea – poate să fie cauzată de tumoră în sine, care prin dimensiunile ei ajunge să realizeze o compresie pe structurile arborelui respirator, însă poate fi cauzată şi de revărsatul pleural sau de extinderea şi invadarea parenchimului pulmonar, funcţionalitatea acestuia fiind compromisă;
  • Infecţii repetate pulmonare şi de tract respirator superior, cum ar fi pneumonii sau bronşite, pot reprezenta un semnal de alarmă sugestiv pentru cancerul pulmonar. Un procent relativ crescut din adenocarcinoame sunt localizate periferic, ceea ce se traduce clinic prin apariţia, pe lângă simptomele enunţate, şi a revărsatului pleural şi a durerii toracice foarte intense datorate infiltrării neoplazice a pleurei şi a peretelui toracic.

Simptomele datorate extinderii locoregionale a tumorii sunt, cel mai frecvent, reprezentate de:

  • Obstructie de vena cava superioară;
  • Paralizie de nerv laringeu recurent;
  • Paralizie de nerv frenic (determină paralizia diafragmei);
  • Exercitarea de presiune şi compresie pe plexul nervos simpatic, determinând instalarea sindromului Horner;
  • Disfagie datorată extinderii tumorii şi comprimării esofagiene pe care aceasta o exercită;
  • Pleurezie;
  • Compresie de căi respiratorii superioare.