Cardiomiopatia este o boala grava în care se produce modificarea mușchiului inimii si acesta nu mai funcționează așa cum trebuie. Aceasta este cea mai frecventa forma de cardiomiopatie. Cavitatea inimii se lărgește (dilatație cardiaca) în contrast cu ceea ce se întâmpla în forma hipertrofica.

Cardiomiopatia hipertrofica – În aceasta boala mușchii ventriculului stâng se măresc sau se „hipertrofiază”. Într-o forma a bolii, peretele dintre cei doi ventriculi (septum) se lărgește si împiedica fluxul sângelui către ventriculul stâng. Sindromul este cunoscut sub numele de cardiomiopatie hipertrofica obstructiva sau hipertrofie asimetrica septala.

Cardiomiopatia restrictiva – Miocardul ventriculelor devine excesiv de rigid, fiind mai greu pentru ventricule sa asigure plinul de sânge între batai.

Cauzele cardiomiopatiei

Boala poate avea multe cauze, printre care si infecțiile virale. Cardiomiopatia primara poate fi atribuita unei cauze specifice, cum ar fi: hipertensiunea, bolile valvelor inimii, boli ale arterelor sau defecte congenitale ale inimii.

Simptomele

Semnele si simptomele frecvente includ: modificarea respiratiei,  durere în zona pieptului sau discomfort, jena precordiala, palpitatii sau ritm neobisnuit al inimii,  umflaturi ale picioarelor(edeme), slabiciune si oboseala, lesin, tuse, lipsa poftei de mâncare si pierderi în greutatea corporala, învinetirea pielii (cianoza), un anumit sunet al inimii, care poate fi auzit cu un stetoscop, vene marite la gât, ficat marit.

Nu totdeauna sunt prezente toate aceste semne.

Simptomele cardiomiopatiei hipertrofice includ:scurtarea duratei respiratiei în timpul exercitiului, ameteli, lesin si  angina pectorala (durere în piept).

Unele persoane au aritmie cardiaca (ritm anormal al inimii) care, în unele cazuri, poate duce la moarte instantanee.

Tratamente

O persoana care are cardiomiopatie poate suferi de prezenta unor cheaguri în vene înainte de aparitia oricarui alt simptom al cardiomiopatiei, fiind necesara terapia cu medicamente anticoagulante. Aritmia trebuie tratata cu medicamente antiaritmice.

Mai rar, poate aparea un blocaj al inimii, care necesita un aparat artificial (pacemaker) pentru pastrarea ritmului inimii.