Endometrioza1Endometrioza reprezinta o afectiune ginecologica caracterizata prin prezenta de tesut endometrial functional in afara cavitatii uterine. Cu alte cuvinte, tesutul care in mod normal captuseste cavitatea uterina poate fi gasit, la anumite femei, in mod anormal, si in alte locatii situate extrauterin. Localizarea acestor tesuturi ectopice poate sa fie atat in zone adiacente aparatului genital feminin (ovare, ligamente largi, ligamente uterosacrate, peritoneul pelvin, septul rectovaginal, vezica urinara, etc.), cat si in locuri absolut imprevizibile, precum ar fi Sistemul Nervos Central, plaman sau tesut miocardic.

Cauzele aparitiei endometriozei

Se stie ca la fiecare ciclu menstrual ovarele femeii elibereaza hormoni care stimuleaza cresterea endometrului in vederea instalarii unei eventuale sarcini.

Celulele care alcatuiesc endometrul in mod normal sunt eliminate la fiecare menstruatie nou aparuta. Insa in cazul celulelor endometriale aflate in afara uterului acestea raman in acelasi loc si cu fiecare menstruatie nou aparuta sangereaza si tind sa creasca in timp. Aceste celule sunt active de aici si definitia de tesut endometrial functional. De obicei tind sa se vindece pana la urmatoarea menstruatie cand redevnin active (sangereaza si ele), insa incep sa formeze leziuni si aderente in cavitatea pelvina.

In prezent, cauzele endometriozei au ramas necunoscute. S-au emis numeroase ipoteze insa exista cateva teorii acceptate.

Metaplazia reprezinta schimbarea unui tip de tesut normal intr-un alt tip de tesut normal. Astfel, este posibil ca in unele cazuri tesutul endometrial sa posede capacitatea de a inlocui alte tipuri de tesuturi din afara uterului. Aceste transformari au loc fie inca din viata embrionara, odata cu formarea uterului, fie în viata adulta, prin pastrarea capacitatilor embrionare ale unor celule adulte de a se transforma în tesut reproductiv.

Menstruatia retrograda. Aceasta teorie a fost promovata de Dr. John Sampson în anii 1920. Conform acestei teorii tesutul menstrual cuge retrograd prin trompele uterine (“flux retrograd”) si se depune pe organele pelvine unde se inmulteste si creste. S-a demonstrat insa ca aprox. 90 % din femei prezinta flux menstrual retrograd. Prin urmare s-a emis ipoteza ca acele femei care dezvolta endometrioza prezinta asociat si o problema a sistemului imunitar sau o disfunctie hormonala.

Predispozitia genetica. Rudele de gradul intai ale femeilor cu endometrioza sunt predispuse la dezvoltarea endometriozei, cu manifestari mai severe la generatiile urmatoare.In anul 2005 s-a descoperit legatura cu un locus genetic pentru endometrioza.

Distributia limfatica sau vasculara. Fragmente endometriale pot migra prin vasele sangvine sau sistemul limfatic în alte regiuni ale corpului. Aceasta teorie ar explica localizarea endometriozei in regiuni indepartate, cum sunt plamanii, creierul, pielea sau ochii.

Disfunctii ale sistemului imun. Numeroase femei cu endometrioza prezinta anumite deficite sau disfunctii imunologice.

Influentele din mediu.Se incrimineaza influenta factorilor de mediu asupra dezvoltarii endometriozei, in mod specific legatura cu efectul toxinelor din mediu asupra hormonilor reproductivi si raspunsului sistemului imun. Aceasta teorie nu a fost demonstrate si ramane controversata.Amintim aici studiile legate de efectu doxinei asupra endometriozei.

Simptome

Simptomele in endometrioza nu urmeaza un tipar anume. Exista femei care nu prezinta simptomele clasice de endometrioza care ar putea sa ajute la diagnosticarea corecta a afectiunii. Exista paciente care pot prezenta doua sau mai multe simptome dintre cele enumerate mai jos. De obicei, o pacienta este diagnosticata ca suferind de endometrioza in urma unor investiigatii pentru eluciadarea cauzelor infertilitatii sau ale altor afectiuni.

Si nu de putine ori simptomele ei pot fi confundate cu simptomele altor afectiuni -chisturi ovariene, sarcina extrauterina, Sindromul Intestinului Iritabil (SII), Boala Inflamatorie Pelvina (BIP), cancerul ovarian, cancerul de colon, apendicite, etc.

Insa cele mai cunoscute simptome sunt:

  • durere pelvina cronica, situata in etajul abdominal inferior (pelvis) sau la nivelul regiunii lombare sacrate;
  • dismenoree (durere in momentul menstruatiei). Aceasta este de obicei bilaterala (poate aparea si unilateral, in functie de localizarea leziunilor endometriozice), apare cu 24-48 de ore inainte de menstruatia propriu-zisa si scade in intensitate imediat dupa aceasta, insa uneori poate sa persiste pe toata durata menstruatiei;
  • dureri la ovulatie;
  • infertilitate primara, endometrioza fiind una din cauzele cel mai des intalnite de infertilitate la femei;
  • dispareunie (durere in timpul contactului sexual);
  • tulburari de mictiune in timpul menstruatiei (urinari frecvente, dureroase), asemanatoare celor din infectiile urinare joase (cistite);
  • balonare, crampe abdominale dureroase, tranzit intestinal accelerat cu diaree sau diminuat cu constipatie instalate odata cu menstruatia;
  • metroragii (sangerari anormale aparute pe parcusul ciclului menstrual), apar la aproximativ 15-20% dintre femeile cu endometrioza;
  • menoragia (mentruatie cu durata prelungita);

Alte simptome: oboseala, febra usoara, depresie, anxietate, suscebilitate la infectii si alergii, etc. Simptomele depind in mare masura dar nefiind o conditie necesara de locurile in care sunt situate celulele endometriale.

In stadiile mai avansate ale afectiunii aderentele pot lipi organele pelvine intre ele afectand buna functionare a acestora si cauzand obstructii intestinale, probleme de transiit,dureri exacerbate chiar si la urinare.

Studiile arata ca femeile care sufera de endometrioza sunt predispuse la alte grave afectiuni:

  • Sindromul Oboselii Cronice (de 100 de ori mai crescut la pacientele cu endometrioza);
  • Hipotiroidie (de 7 ori mai frecventa la pacientele cu endometrioza);
  • Fibromyalgie;
  • Poliartrita reumatoida;
  • Sindromul Intestinului Iritabil;
  • Nu in ultimul rand, risc crescut de a prezenta tumori maligne (ovar, san, piele)

Suspectata ca fiind boala autoimuna,endometrioza poate fii insotita de boli autoimune sau poate genera la randul ei boli autoimune,cu consecinte devastatoare in sarcina dar si pentru sanatatea pacientelor.

Ce trebuie retinut este ca in acceptiunea unui numar mare de specialisti, endometrioza este o boala grava de tip benign, dar cu toate caracteristicile malignitati i (“infiltratie locala, invazivitate, putere de diseminare remarcabila”), fara a fi terminala, aparent cronica, dar odata ce este instalata menopauza aceasta tinde sa se opreasca din evolutie. De asemenea endometrioza este cauzata de doua mari disfunctii: hormonala si imunitara. Fertilitatea este afectata de dereglari hormonale, insuficienta estrogenica, insuficienta progesteronica, dereglarea secretiei de LH, hiperprolectinimie (cca. 30% dintre pacientele cu endometrioza), dar si de proasta calitate ovocitara, de incapacitatea ovulului fecundat de a se implanta, de incapacitatea corpului mamei de a recunoaste sarcina ca fiind Self, de fagocitoza spermatozoilor (care intampina un mediu ostil), de nefunctionalitatea tubara, etc. Desigur ca, printre cele enumerate, disfunctia imunitara are un cuvant major de spus. Insa vor fi investigatii ce tin de obicei de cultura generala a pacientei si de posibilitatea financiara a acesteia, dar si de cea a laboratorelor care pot efectua astfel de analize.

Diagnosticare

In afara ultrasonografiilor, in special a celor endovaginale – in cazul in care ovarele prezinta chisturi (care pot fi determinate corect ca natura, de obicei au culoare ciocolatie si nu scad in timp sau de la un ciclu mestrual la altul), a RMN-urilor si a unei infertilitati inexplicabile, LAPAROSCOPIA este la ora actuala singura metoda care diagnosticheaza cu certitudine endometrioza. Medicul va observa puncte sub forma de formatiuni tipicie sau atipice de endometrioza, leziuni, aderente, chisturi sanguinolente, dar si lichid crescut in cavitatea pelvina. Laparoscopia urmata de investigatii de biopsie ale tesutului prelevat certifica diagnosticul.
O alta forma de investigare poate fi analiza markerului tumoral CA 125, folosit in diagnosticarea cancerului ovarian. Din pacate, nu este o pista sigura de investigatie deoarece ar trebui ca endometrioza sa se gaseasca pe ovare. Si este nevoie sa se intruneasca anumite conditii speciale pentru efectuarea ei: amintim ca pacienta nu trebuie sa se afle in perioada menstrutiei. Dar poate sa sperie foarte mult aceasta analiza, daca nu este corect (cu grija) manageriata de catre medical specialist. Pentru ca la fel de bine poate sa suspicioneze existenta cancerului ovarian.

Endometrioza are un potential invalidant urias, femeile afectate fiind stigmatizate din mai multe puncte de vedere:

  • fizic: leziunile in sine, aderente, distorsiuni arhitecturale si histologice ale organelor de reproducere;
  • emotional: dureri care uneori pot atinge limita insuportabilului, infertilitate si deci incapacitatea femeii de a-si realiza unul dintre telurile existentei sale, procreerea;
  • mental: iritabilitate, integrare deficitara in societate, constienta invaliditatii sale, cu consecinte majore asupra randamentului sau economic etc.;
  • alte manifestari pe cat de particulare pe atat de grave, precum crizele epileptice, hemoptizii sau aritmii cardiace, in functie de localizarea leziunilor.