Infectia cu virusul hepatitei C (HCV) este depistata cel mai frecvent cu ocazia unor investigatii de rutina sau ca urmare a unei simptomatologii polimorfe determinate de complicatiile tardive si in putine cazuri, ca urmare a unei simptomatologii sugestive.

Dimensiunea alarmanta a infectiei cu virusul hepatitei C (HCV), este rezultatul introducerii pe scara larga a unor acte medicale invazive in scop diagnostic sau curativ.
Deloc neglijabile din punct de vedere epidemiologic sunt „micile acte medicale banale” cu instrumentar medical nesterilizat.
Administrarea drogurilor intravenoase, tatuajele, acupunctura si vagabondajul sexual, sunt responsabile de 10 – 20 % din cazurile de infectie cu virusul hepatitei C (HCV).
Virus hepatita C

Studii retrospective care au avut ca subiecti pacienti cu cancer hepatic si serologie pozitiva pentru virusul hepatitei C (HCV), au aratat ca acestia au primit sange in ultimii 30 de ani.

Hepatita C, pentru motivele prezentate mai sus a dus la cresterea fara precedent a interesului pentru studiul mecanismului celular si molecular al fibrozei hepatice, in perspectiva identificarii efective a unor mijloace terapeutice, etiologice, patogenice si antifibrotice eficiente.

Complicatiile si costurile financiare ale hepatitelor cu virusul hepatitei C (HCV) se previzioneaza ca vor creste substantial in urmatorii ani datorita rezervorului imens de persoane infectate in populata tanara.

In prezent 40 – 50 % din cazurile care necesita transplant hepatic sunt consecint infectei cu virusul hepatitei C (HCV).

De ce unii indivizi care se infecteaza nu fac boala, sau dezvolta forme clinice usoare sau medii care se vindeca repede, in timp ce altii fac bola infectioasa acuta, fulminanta, severa sau cronica, este o intrebare care se pune din ce in ce mai frecvent.

Patogenia, mecanismele imune au fost studiate de numeroase echipe de specialisti din interaga lume.

Limitele biologice nu au fost inca atinse, dar probabil ca structurile genetice responsabile de raspunsul imun al organismului implicate in toate etapele procesului infectios (citoaderenta, patrunderea in celula, replicarea, declansarea procesului patogenic, severitatea bolii si posibilitatea transmiterii la alti indivizi) sunt cele care fac diferenta.

In urma infectiilor experimentale efectuate pe cimpanzei si a cercetarilor retrospective si a supravegherilor clinico-epidemiologice la persoanele infectate cu virusul hepatitei C, s-a constatat ca ARN-ul virusului hepatitei C poate fi detectat in plasma citeva zile mai tirziu dupa infectie, adesea cu 1 – 4 saptamani inainte de cresterea nivelului enzimelor hepatice. In mod uzual viremia este maxima in primele 8 – 12 saptamini de la momentul infectiei, apoi nivelul viremiei scade pana la o valoare relativ constanta.
In alte situatii, ARN-ul HCV este nedetectabil citeva luni de la infectie si ramine asa, iar in alte situatii este inconstant detectabil timpuriu, situatie in care persistenta viremiei rareori depaseste 6 luni. In alte cazuri, valorile crescute cu intermitenta ale viremiei sugereaza reinfectia, asa cum se intampla la utilizatorii de droguri intravenos. Aceste situatii exceptionale sunt intilnite in 15 – 50 % iar in rest, in 50 – 85 % dintre persoanele infectate cu virusul hepatitei C viremia este persistenta (Mandell pag. 1957).

In ceea ce privese evolutia naturala a infectei cu virusul hepatitei C, statisticile sunt diferite.

Dintre acestea am ales varianta prezentata de Ivan Gardini, in monografia sa despre hepatita C, conform careia :

la 100 de personae infectate cu HCV,

  • 5 se debaraseaza de virus,
  • 85 dezvolta infectie prelungita, dintre acestia :
    • 70 vor evolua catre hepatita cronica
    • 10 vor evolua catre ciroza dupa 20 – 30 de ani
    • 5 vor avea evolutie nefavorabila

Ciroza hepatica, complicatie a infectiei cronice cu virusul hepatitei C (HCV), se instaleaza lent in 20 – 30 de ani, la 20 – 30 % dintre persoanele infectate.

Factorii care accelereaza evolutia hepatitei cronice cu virusul hepatitei C (HCV) spre ciroza sunt :

  • varsta mai mare de 40 de ani in momentul infectiei
  • sexul masculin
  • consumul regulat de alcool

Alti autori, precum V. Brass si colaboratorii din cadrul Departamentului de Medicina II, ai Universitatii din Freiburg, in articolul „Hepatitis C virus infection : in vivo and in vitro models”, publicat in Journal of Viral Hepatitis, din august 2007, sustin ca 20 % dintre persoanele infectate cu virusul hepatitei C (HCV), evolueaza catre forma acuta cu vindecare spontana, 50 – 80 % catre hepatita cronica persistenta cu virusul hepatitei C (HCV). 4 – 20% dintre pacientii cu hepatita cronica cu virusul hepatitei C (HCV), evolueaza catre ciroza hepatica in aproximativ 20 de ani. Dintre pacientii cu hepatita cronica cu virusul hepatitei C (HCV), 1 – 5 % prezinta riscul de a evolua catre hepatocarcinom(HCC).